Nicușor Dan la Bruxelles: România în prima linie pentru “zidul anti-drone” european
În cadrul vizitei sale la sediul principal al instituţiilor europene din Bruxelles, preşedintele României, Nicuşor Dan, a participat la o serie de întrevederi cu lideri europeni şi oficiali ai blocului comunitar, concentrându-se pe subiecte de securitate eurioeană în special pe dimensiunea combaterii ameninţării cu drone-spion sau de atac şi pe proiectul adesea denumit „zidul anti-drone”.
Contextul întâlnirilor
Potrivit declaraţiei preşedintelui, discuţia privind un sistem european de apărare împotriva dronelor a fost inclusă în dezbaterile de la reuniuni precum Comunitatea Politică Europeană şi în marja Consiliul European de la Bruxelles.
El a subliniat că „ameninţarea cu drone nu mai este doar o chestiune legată de vecinătatea cu Rusia”, ci că riscurile se extind pentru întreg spaţiul european.
Ce a spus Nicuşor Dan
- A afirmat că planul de acţiune pentru „zidul anti-drone” se află în stadiu de schiţă, urmând stabilirea liderilor şi structurilor care să coordoneze proiectul.
- În legătură cu momentul operaţionalizării sistemului, a declarat că acesta ar putea fi funcţional „în câteva luni”.
- A precizat că discuţia include nu doar aspectele tehnice şi operaţionale, ci şi finanţarea şi modul de cooperare între statele membre.
Mizele pentru România
Pentru România, implicarea în acest demers are mai multe avantaje strategice:
- Consolidarea profilului ţării ca actor credibil în domeniul securităţii europene, mai ales în contextul flancului estic şi al vecinătăţii cu zone de conflict.
- Accesul la tehnologie, know-how şi cooperare în domeniul apărării împotriva dronelor, domeniu în care experienţa în contextul războiului din Ucraina devine relevant.
- Posibilitatea de a atrage investiţii, finanţări şi proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul securităţii critice, prin programe europene dedicate.
Provocările care rămân
- Deşi proiectul are susţinere declarată, el întâmpină rezistenţe interne la nivelul UE: state precum Franţa şi Germania ezită să cedeze competenţe către structuri europene şi pun accent pe gestionarea la nivel naţional.
- Complexitatea tehnică este mare: detecţia, neutralizarea dronelor (inclusiv cele în „roi”), integrarea cu sisteme NATO şi coordonarea trans‐naţională ridică nivelul de dificultate.
- Timpii de implementare şi alocarea financiară concretă rămân neclarificate, ceea ce face ca „câteva luni” să fie o estimare optimistă.
Ce urmează
În următoarele săptămâni, România prin preşedintele Dan şi negociatorii europeni va fi parte din discuţii privind:
- Definirea clară a rolului României în acest sistem: ce responsabilităţi va avea, ce infrastructură va găzdui.
- Modul de finanţare: dacă va fi prin bugetul UE, fonduri dedicate de securitate, sau alocări naţionale complementar.
- Calendarul operaţionalizării sistemului: ce etape trebuie îndeplinite până la o versiune funcţională.
