Facturi șoc după liberalizare: cât s-a scumpit curentul în România

Facturi șoc după liberalizare: cât s-a scumpit curentul în România

 Românii resimt din plin efectele liberalizării pieței energiei: prețurile la curent s-au majorat semnificativ în ultimele luni, iar eliminarea plafonului aplicat facturilor electrice de la 1 august 2025 face ca fiecare creștere de pe piața en-gross să se reflecte imediat în facturi.

Ce arată cifrele

• De la începutul lunii septembrie, s-a aplicat un nou tarif reglementat pentru serviciile de sistem (componentă „servicii de sistem” gestionată de Transelectrica), conform unui ordin ANRE.  
• Acest tarif a crescut de la 0,00704 lei/kWh la 0,01279 lei/kWh pentru toți consumatorii, ceea ce înseamnă un impact miciu dar semnificativ la nivelul total al facturii, estimat la sub 1% din costul facturii pentru un consum mediu (de exemplu 100 kWh/lună).  
• În plus, statisticile oficiale arată că energia electrică este produsul cu una dintre cele mai mari scumpiri în categoria mărfurilor nealimentare: + ~ 65,73% în ritm anual pentru luna august 2025 în comparație cu aceeași lună din 2024.  
• Comparativ cu luna precedentă (iulie 2025), energia electrică s-a scumpit în august cu ~ 2,56%.  

De ce s-au majorat prețurile

Mai multe cauze contribuie la creșterea costului energiei electrice:

1. Eliminarea plafonului de prețuri începând cu 1 august, consumatorii plătesc la prețurile de pe piaţa angro fără protecția plafonului stabilit de stat.  
2. Costuri mai mari pe piețele de energie angro scumpiri importante la energia achiziționată, influențate de cerere, de producție redusă din sursele regenerabile (de exemplu hidro, care depind de condițiile meteo) și de dependența de importuri, când producția internă nu acoperă necesarul.  
3. Tarife reglementate noi modificarea tarifului pentru serviciile de sistem aplicate de Transelectrica, deși are un impact relativ mic, contribui la creșterea generală a prețului facturilor.  

Cum afectează consumatorii

• Familia obișnuită simte scumpirea facturii la curent, mai ales pentru facturile aferente consumului din lunile de vară-toamnă, când temperaturile ridicate cresc consumul.
• Creșterea tarifelor reglementate și scumpirile pe piața angro duc la instabilitate în planificarea bugetelor gospodăriilor și cresc gradul de stres financiar, mai ales pentru cei cu venituri mai mici.
• Deși componenta de sistem majorată are un impact relativ mic (<1%), efectul cumulativ al tuturor creșterilor (energie activă, distribuție, componente reglementate) se simte din plin.

Perspective și avertismente

• BNR avertizează că energia electrică va continua să fie un factor semnificativ în menținerea inflației la cote ridicate până în 2026.  
• Creșterile frecvente pe piața angro, volatilitatea prețurilor la gaze și costurile certificatelor verzi sau ale facilităților pentru energie regenerabilă pot duce la alte majorări în facturi dacă nu sunt adoptate măsuri de compensare sau sprijin pentru consumatori.
• Reglementatorii și guvernul ar putea interveni prin subvenții țintite sau reintroducerea unor forme de plafonare pentru cei vulnerabili, însă astfel de măsuri vin cu costuri bugetare și cu provocări politice.

Concluzie

Scumpirea energiei electrice în România nu este doar un fenomen izolat, ci un efect sistemic al liberalizării pieței și al creșterii costurilor energetice la nivel regional și global. Pentru consumatori, semnul clar este unul: facturile vor continua să crească, iar adaptarea bugetelor este inevitabilă. Guvernul și autoritățile de reglementare au în față provocarea de a găsi echilibrul între stabilitate economică și protecția socială.