Iran la început de 2026: un val de proteste, zeci de mii de arestări și mii de morți
În ultimele două săptămâni, Iranul a fost cuprins de cele mai largi proteste interne de la Revoluția Islamică din 1979. Mii de oameni au ieșit în stradă în zeci de orașe, din Teheran până în provincii îndepărtate, într-o furie populară alimentată de criza economică profundă, inflația galopantă și nemulțumirile politice față de conducerea clericală.
Protestele au început pașnic, ca reacție la deteriorarea nivelului de trai prețuri uriașe la alimente şi devalorizarea monedei dar s-au transformat repede în contestare politică directă a regimului, cu sloganuri care cer schimbări fundamentale în sistem și demisia liderilor religioși.
Cifre-cheie (estimări resignate / variate)
📊 Victime:
- Cel puțin 2.500–2.600 de oameni au fost uciși până acum, conform organizațiilor pentru drepturile omului și agențiilor de presă independente.
- Regimul vorbește de aproximativ 2.000 de decese, inclusiv militari și polițiști, dar nu oferă cifre detaliate.
- Opoziția și unele surse externe susțin că adevăratul număr ar putea fi mult mai mare (până la 12.000–20.000) cifre greu de verificat din cauza blocării internetului și a cenzurii.
👥 Arestări: peste 18.000 de persoane au fost ridicate de forțele de securitate.
🚑 Răniri grave: sute de protestatari au fost împușcați la nivelul capului și ochilor un semn al represiunii violente potrivit personalului medical.
📡 Restricții de comunicații: autoritățile au închis internetul mobil și accesul online, iar doar rețelele prin satelit mai funcționează parțial.
De unde au pornit protestele și de ce s-au amplificat?
Inițial, demonstrațiile au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie 2025 ca răspuns la criza economică, prețurile în creștere, șomajul și scăderea puterii de cumpărare a iranienilor.
Dar, după primele zile, nemulțumirile sociale s-au transformat într-o mișcare mai largă împotriva sistemului politic clerical, jucând un rol asemănător cu protestele „Woman, Life, Freedom” din 2022 dar la o scară încă neprecizată cu exactitate.
Cine este „vinovat” pentru moartea miilor de protestatari?
👉 Autoritățile iraniene ,în special forțele de securitate (Iranian Revolutionary Guard Corps – IRGC, poliția și alte unități de ordine) sunt considerate de majoritatea organizațiilor independente responsabile de represiunea violentă a protestelor, inclusiv de folosirea de arme de foc, gloanțe reale și muniție de metal împotriva civililor neînarmați.
- HRANA, Amnesty International și Human Rights Watch vorbesc despre ucideri în masă, răniri grave și represiune sistematică.
- Există numeroase relatări despre protestatari împușcați mortal, inclusiv în zone urbane, în spitale sau în jurul locuințelor acestora.
De cealaltă parte, regimul iranian nu recunoaște responsabilitatea directă: oficialii dau vina pe „teroriști”, „agenți străini” sau protestatari violenți pentru morți și distrugerile produse și acuză SUA, Israel și alte puteri externe că „instigă tulburările”.
Acest răspuns al autorităților este contestat dur de observatorii internaționali: nu există dovezi credibile că protestatarii ar fi fost organizați sau dirijați de puteri străine într-un mod care să justifice represiunea sângeroasă. În realitate, mulți observatori spun că violența statului depaseste orice provocare reală a protestatarilor.
Răspuns internațional și escaladare diplomatică
⚠️ Reacțiile externe sunt puternice: ONU, UE și state occidentale au condamnat represiunea și cer respectarea drepturilor fundamentale.
🇺🇸 SUA (președintele Donald Trump) a avertizat asupra „acțiunilor severe” dacă execuțiile și violența continuă și a sugerat sprijin pentru protestatari deși detaliile și limitele acestui sprijin rămân neclare.
🇪🇺 Uniunea Europeană discută noi sancțiuni, iar state precum Germania, Franța și Regatul Unit au convocat ambasadorii iranieni pentru reproșuri oficiale.
🚫 Totuși, oficialii ONU și alte guverne avertizează împotriva folosirii protestelor ca pretext pentru intervenții externe militare, subliniind că prioritare sunt soluțiile diplomatice și protejarea civiliilor.
Ce urmează?
Suntem în plină desfășurare a unei crize grave, cu:
🔹 proteste care continuă zilnic,
🔹 restricții de informație și comunicare,
🔹 zeci de mii de arestări,
🔹 posibile execuții rapide ale deținuților politici.
În ciuda violenței și a blocării informațiilor, mișcarea nu pare să se fi stins, iar populația în special tinerii continuă să conteste autoritatea clericală și să ceară schimbări profunde.
