Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că gestionarea şi consolidarea frontierelor UE se numără printre principalele elemente în lupta împotriva migraţiei ilegale, dând drept exemplu proiectele din România și Bulgaria, informează serviciul de presă al Comisiei Europene.
“Doresc să subliniez consolidarea frontierelor externe şi îmbunătăţirea eficienţei gestionării frontierelor, a procedurilor de frontieră. Aici avem două proiecte pilot care au fost realizate în Bulgaria şi România cu sprijinul Comisiei, dar şi al Frontex, Europol şi Agenţiei pentru azil.
Sunt deja în curs de desfăşurare şi sper că aceste proiecte-pilot vor servi drept cele mai bune practici pentru alte frontiere externe ale Uniunii Europene”, a precizat von der Leyen.
Liderii statelor membre nu au adoptat o concluzie comună cu privire la problemele migraţiei, în încheierea summitului de două zile de la Bruxelles, propunerile fiind susţinute de Ungaria şi Polonia.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat: “Realitatea este că există 25 de ţări care sunt mobilizate pentru a sprijini procesul – activarea pactului privind migraţia, aşa cum a fost discutat în mod democratic şi două ţări care şi-au declarat dezacordul. Cele două motive pentru aceasta sunt dezacordul lor de fond cu pactul şi cu procesul decizional, mai exact cu majoritatea calificată”.
Polonia, Ungaria și Italia, nemulțumiri la nivel înalt
Pactul European privind migrația și azilul a fost un subiect crucial în cadrul summitului european, în urma acordului adoptat prin majoritate calificată de statele membre UE la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din începutul lunii, referitor la revizuirea politicii europene de azil. Acest acord aduce schimbări semnificative în regulile privind dreptul de azil, impunând cote obligatorii de refugiați pentru statele membre sau o contribuție financiară de aproximativ 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.
Cu toate acestea, Polonia și Ungaria au votat împotriva acestui acord și au exprimat nemulțumirea lor în privința contribuției financiare, pe care o consideră, de fapt, o amendă. Polonia a amenințat că va face tot posibilul să blocheze implementarea acestui nou mecanism de redistribuire a refugiaților, căutând sprijin și alianțe între alte state membre UE care, deși au votat în favoarea acordului în cadrul Consiliului JAI, au rezerve față de o astfel de abordare.
Premierul italian, Georgia Meloni, a avut o întâlnire cu premierii polonez și ungar în cadrul summitului. Italia se află în prima linie a debarcărilor de migranți care vin dinspre Africa traversând Marea Mediterană. Cu toate acestea, discuțiile nu au reușit să soluționeze impasul creat de opoziția celor doi lideri față de stabilirea cotelor de refugiați și impunerea contribuțiilor financiare pentru țările care refuză să primească migranți prin intermediul noului mecanism de relocare propus de Comisia Europeană.
