Dosarele de despăgubiri care ajungeau la Comisia din Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) nu erau niciodată respinse de către membrii Comisiei de despăgubiri, ci doar aprobate sau trimise spre reevaluare, arată martorii citați în procesul de corupție al fostei șefe a instituției, Crinuța Dumitrean.
Mici „portițe” în legea de funcționare a ANRP, precum și felul în care se desfășura procedura, i-a permis afaceristului Gheorghe „Stelu” Stelian, precum și altor „rechini imobiliari” să obțină despăgubiri supraevaluate de zeci de milioane de euro.
„Rechinii imobiliari” sunt cei care până la modificarea legii restituirii proprietăților, în jurul anului 2013, cumpărau pe nimic drepturi litigioase asupra imobilelor în curs de retrocedare, de la cei care le dețineau, apoi încasau despăgubiri imense de la ANRP. Asta pentru că legea le permitea să intre în posesia drepturilor litigioase asupra terenurilor de la foștii proprietari, cărora regimul comunist le-a confiscat averea.
„Șmecheria” cu drepturile litigioase s-a terminat în 2013
Între timp, legislația a fost modificată, iar cumpărătorii de drepturi litigioase pot beneficia doar de un anumit procent din valoarea totală a despăgubirilor, nemaifiind atât de rentabilă „afacerea” cu titlurile de proprietate. Legea 165/2013 prevede că „rechinii imobiliari” pot beneficia de maxim prețul pe care l-au plătit pentru drepturile litigioase plus 15% din valoarea imobilului. Înainte de 2013, ei luau 100%.
În cele mai multe cazuri era vorba despre persoane în vârstă sau de urmașii celor deposedați abuziv, care locuiesc în străinătate. Cumpărătorii drepturilor litigioase erau adesea avocați sau oameni de afaceri, dispuși să plăteasca „bani gheață” câteva zeci de mii de euro beneficiarilor de drept, spunându-le că procesul e lung și anevoios. Ulterior, rechinii imobiliari apelau la persoane din conducerea ANRP pentru a urgenta procedura.
Înalta Curte a luat în dezbatere, luni, 11 aprilie, un nou termen dintr-un astfel de proces, în care se judecă modalitatea în care „Stelu” primit de la stat despăgubiri „umflate” cu 62 de milioane de euro, prin decizie Comisie din care făceau parte Crinuța Dumitrean și Alina Bica.
Două dosare are Crinuța Dumitrean pe rolul ICCJ: unul în care a fost condamnată la 6 ani și 3 luni de închisoare la Curtea de Apel pentru luare de mită pentru despăgubirile ilegale primite de afaceristul Horia Simu, iar altul în care a fost condamnată de Înalta Curte -Secția Penală la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, de data aceasta în legătură cu despăgubirile către afaceristul Gheorghe „Stelu” Stelian.
Care erau cele două puncte slabe din legea ANRP
La termenul de luni a fost audiată în fața Completului de 5 judecători al Înaltei Curți martora Ancuța Cecilia Anghelina, care lucrează și în prezent la ANRP. Ea a dat detalii cu privire la procedura după care au fost acordate despăgubirile supraevaluate în cazul lui Gheorghe „Stelu” Stelian.
Două carențe ale legislației se desprind din mărturia acesteia:
Comisia de despăgubiri din ANRP nu respingea dosarele de despăgubiri, ci doar le amâna sau le aproba.
Membrii Comisiei de despăgubiri nu aveau nici cunoștințele necesare, nici atribuții legale cu privire la evaluarea imobilelor, fiind „la mâna expertului-evaluator”. Iată dialogul din sala de judecată:
Judecător: Cum erau repartizate dosarele?
Martor: Erau repartizate egal. În momentul în care veneau dosarele de la prefecturi, pe baza de p-v, se verificau. Ele trebuiau să conțină mai multe documente: cerere, etc după ce se verifica de către consilier se treceau în registrul special. Apoi în funcție de încărcătură se repartizau. Nu mai știu daca la mom acele eu făceam repartizarea sau directorul direcțiile. S-a schimbat procedura. Apoi consilierul verifica din nou conținutul dosarului. Dacă conținea toate documentele îl includea într-un tabel. Tabelele mi le dădea mine și eu le puneam pe ordinea de zi a comisiei centrale pt despăgubiri, pt a fi repartizate spre evaluare. Nu îmi aduc aminte să fi existat situații în care dosarul să fie trimis incomplet unui evaluator. De altfel, nici nu ar fi fost corect să se procedeze astfel.
Judecător: Cum era repartizat dosarul la evaluator?
Martor: Fiecare evaluator care se înscria în lista de ev a anrp menționa județul pt care poate sa lucreze și nr de rapoarte pe care le poate întocmi.
Judecător: Legea spune că în mod aleatoriu se repartizau dosarele.
Martor: Din câte cunosc, repartizarea o făceau colegii care se ocupau cu verificarea. În tabelul supus dezbaterii Comisiei era menționat în dreptul fiecărui dosar numele evaluatorului. În zilele următoare ședinței se trimiteau anexele către evaluatori.
Avocat: Daca existau criterii de prioritizare.
Martor: Nu, se băgau dosarele în ordinea numărului de înregistrare. Pe atunci, nu exista criteriu de prioritizare, acum este. Astfel de criterii de prioritizare erau în legătură cu plățile. Mențiunile la care completul a făcut referire vizează prioritizarea plăților.
Judecător: Care erau aceste criterii?
Martor: Nu pot preciza asta.
Judecător: După ce se întorcea de la evaluator cum se proceda?
Martor: Veneau la consilieri care le verificau din nou și aveam și o persoana care avea studii de specialitate, care viza raportul. Am participat la toate ședințele din perioada respectiva, dar nu îmi mai amintesc.
Judecător: Cum se desfășurau ședințele? Membrii Comisiei solicitau dosarele înainte, în timpul ședinței?
Martor: Nu îmi amintesc dacă membrii Comisiei solicitau dosarele, nici înainte, nici în timpul ședinței. Îmi pare rău, nu mai țin minte. (…) Îmi aduc aminte că erau 2 metode pt a face rapoartele de evaluare. Evaluatorii nu le făceau întotdeauna în termenul de 45 de zile.
Procuror: Pe ordinea de zi erau dosare complete, cu aviz de conformitate. În ce condiții era respins raportul de evaluare, dacă era chemat expertul evaluator?
Martor: În lege scrie că experții pot solicita amânarea.
Procuror: Cum analiza comisia raportul de evaluare?
Martor: Nu îmi aduc aminte ca și membrii comisiei sa studieze dosarele. Mi se pare ciudat sa se facă ceva ce nu e scris în lege. Eu nu aveau studii să văd cum se face un raport. Nu îmi aduc aminte dacă în acest dosar sau în altul a fost chemat un expert. Atunci am scris pe dosar “așa vor toate rapoartele”. Îmi aduc aminte locul în care stăteam eu, locul în care stătea Expertul, cum era masa, dar în rest nu îmi mai amintesc.
Procuror: S-a întâmplat să fie respins vreun dosar de despăgubiri? Dacă da, în ce condiții?
Martor: Respins? Comisia aproba sau amâna, nu știu de respins!
Procuror: Dar pentru refacerea raportului de evaluare?
Martor: Mapa de ședință conținea și o anexa pentru reevaluare. Acolo erau menționate motivele pt care dosarele erau trimise spre reevaluare. Dosare se mai amânau, cu sume mari. Nu știu dacă se trimiteau sau nu spre reevaluare.
Fosta șefă a ANRP, Crinuța Dumitrean, condamnată la 7 ani și 6 luni
Pe data de 29 iunie 2018, Crinuța Dumitrean a primit în acest dosar o pedeapsă de 7 ani și 6 luni de închisoare, alături de Sergiu Ionuț Diacomatu, fost membru în comisia ANRP, ambii pentru abuz în serviciu.
În schimb, Alina Bica – fostă șefă a DIICOT, reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, la data faptelor – a fost achitată.
Dorin Cocoș a primit 3 ani cu executare, iar fiul său, Alin Cocoș (foto), s-a ales cu o pedeapsă cu suspendare.
Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, a fost condamnat la 6 ani de închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu. Dragoş George Bogdan, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Lăcrămioara Alexandru, foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, au fost achitaţi cu toţii pentru abuz în serviciu.
Cei opt inculpați din acest dosar sunt acuzaţi că i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.
