În peisajul controverselor judiciare și al afacerilor dubioase din România, numele lui Remus Truică revine constant în prim-plan. Fostul om de afaceri și șef de cabinet al premierilor Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, cunoscut acum printre apropiați ca „Remus 3,” pare să fi obținut o „reducere” semnificativă a pedepsei sale de închisoare, reușind să transforme cei șapte ani de condamnare într-o „vacanță” de doar trei ani și jumătate. Acest caz ridică întrebări asupra felului în care justiția română tratează cazurile de corupție și abuz de putere la cel mai înalt nivel.
Dosarul „Ferma Băneasa”: Condamnare și Reduse „Concedii Penale”
Cel mai cunoscut caz al lui Truică, dosarul „Ferma Băneasa,” a fost un scandal de proporții în care omul de afaceri a fost condamnat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, spălare de bani și complicitate la trafic de influență. Truică a fost acuzat că a facilitat retrocedarea ilegală a unor terenuri valoroase din zona Băneasa către Paul al României, în schimbul unor beneficii financiare considerabile. Decizia definitivă de condamnare, pronunțată în 2020, îi impunea șapte ani de închisoare. În mod surprinzător, însă, a petrecut doar jumătate din pedeapsă în spatele gratiilor, profitând de o „ajustare” a sentinței prin mecanisme legale care ridică multe semne de întrebare.
Alte Dosare Penale: Credite Frauduloase și Afaceri Oculte cu Loteria Română
Truică a fost implicat și în alte dosare care i-au pus în pericol libertatea. În cazul „Creditelor Frauduloase,” el a fost investigat pentru fraudă bancară, fiind acuzat că a obținut împrumuturi pe baza unor evaluări fictive și a documentelor false. Această schemă a cauzat pierderi financiare considerabile băncilor implicate.
Mai mult, în dosarul „Loteria,” Truică a fost suspectat de spălare de bani printr-o rețea complexă de companii offshore și contracte fictive. În ambele cazuri, însă, finalizarea anchetelor și condamnările definitive s-au lăsat așteptate, ceea ce lasă loc de speculații privind influența exercitată asupra sistemului de justiție.
Afacerea Reciclad’OR SA: O Escaladare Financiară Spectaculoasă
După aparentele „dispariții” din spațiul public și o aparentă retragere din afaceri, Truică s-a reorientat prin intermediul Reciclad’OR SA, o companie de reciclare înființată în 2017 care a cunoscut o creștere fenomenală. În doar trei ani, Reciclad’OR SA a trecut de la zero venituri la o cifră de afaceri de peste 113 milioane de lei și un profit de 10,5 milioane de lei în 2019 – toate acestea cu doar 17 angajați.
Controlul asupra Reciclad’OR SA este exercitat indirect de Truică prin partenera sa de viață, Diana-Ionela Cîțu, care deține majoritatea de 97% din acțiuni prin compania Colect’or Glass SRL. Cîțu, care nu are experiență în domeniul afacerilor și al reciclării, a devenit figura centrală în această companie, dar mai degrabă ca „paravan” al lui Truică.
Relația Truică-Cîțu: Rețeta Unui „Paravan” Legal
Cîțu, fostă consilieră a deputatului PSD Ion Mocioalcă, deține controlul formal asupra companiei Reciclad’OR SA. În realitate, însă, afacerea este dirijată din umbră de Truică, care continuă să beneficieze de venituri considerabile, aparent fără a avea vreo implicare directă. Aceasta este o „rețetă” familiară pentru omul de afaceri, care folosește astfel de intermediari pentru a-și păstra un profil scăzut, evitând o implicare directă care l-ar expune mai mult în fața autorităților.
Expansiunea și Întrebările Rămase Deschise
Succesul fulminant al Reciclad’OR SA, pe o piață unde alte OTR/OIREP-uri cu tradiție au avut o creștere mai lentă, ridică numeroase întrebări. Cum a reușit o firmă de reciclare cu doar câțiva angajați și o administrare începătoare să atingă cifre de afaceri atât de mari? S-au folosit oare resursele și relațiile pe care Truică le avea din vremea când se afla în funcții de stat pentru a facilita această dezvoltare? Și dacă da, în ce măsură au fost implicate și alte persoane cu influență?
În concluzie, Truică rămâne o figură care a înțeles și exploatat sistemul românesc la maximum, fie că a fost vorba de obținerea de reduceri la pedepse sau de construirea de afaceri oculte prin intermediari. Acesta este încă un exemplu al felului în care unii reușesc să „remodeleze” justiția și economia în propriul interes, într-o țară unde legile par a avea flexibilitatea și volatilitatea unei bomboane pe limbă.
va urma…..
