Eduard Hellvig vrea să se întoarcă în politică, broker între PSD și PNL
Plecarea directorului SRI, Eduard Hellvig, din fruntea serviciului de informații, fără vreo presiune exterioară și fără să fi fost în vreun fel forțat să-și dea demisia, așa cum susține, rămâne un demers cu mize încă necunoscute sau mai degrabă nerecunoscute oficial.
De ce acum? Ce anume a motivat demisia?
Sunt voci care vorbesc de o relație tensionată cu președintele Iohannis, chiar dacă acesta l-a decorat pe Eduard Hellvig la încheierea a opt ani de mandat, unul considerat nefiresc de lung, cel puțin prin comparație cu cele ale predecesorilor săi, dar a omis să-i și mulțumească pentru întreaga sa prestație în fruntea SRI.
Contrar așteptărilor generale, care-l dădeau drept potențial candidat la președinție, Eduard Hellvig nu ar fi un bun candidat, spun analiștii consultați de Europa Liberă, și este puțin probabil să fie susținut de PNL și de președintele Iohannis pentru prima funcție în stat.
Cu tot discursul său politic cu care și-a însoțit demisia, presărat cu mesaje motivaționale și citate din clasici despre conștiință și verticalitate, Hellvig are puține șanse să fie un bun prezidențiabil pentru liberali, consideră politologul Cristian Pîrvulescu.
Fie și numai prin raportare la contextul actual internațional în care o asociere cu liderul rus Vladimir Putin, fost șef al FSB – serviciul secret rus, ar fi inevitabilă cu toate conspiraționismele aferente la pachet.
Viitor președinte PNL?
În urmă cu opt luni, Hellvig le vorbea tinerilor absolvenți de studii de securitate de la Universitatea „Babeș Bolyai” despre transformarea serviciului secret, succesor al sinistrei Securități comuniste, în consonanță cu cea a României.
România, asemeni SRI, este încă dominată de „fantomele trecutului”, pe care „ne-am obișnuit să o percepem într-o paradigmă a catastrofei absolute”, dar care evoluează direct, dar sigur, spunea pe atunci încă șeful SRI.
Tot atunci a pledat pentru reformă și a spus că, dacă s-a putut face „într-o instituție atât de complexă și cu un asemenea bagaj istoric” se poate face și în alte locuri.
Care sunt acele locuri nu a spus nici atunci, cum nu a făcut-o nici luni, când și-a dat demisia și a deplâns faptul că nu toate instituțiile statului au predat arhiva către Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), așa cum a făcut SRI.
Discursul său din octombrie a fost considerat atunci unul eminamente politic, amintind de cel al prezidențiabilului Mircea Geoană care-și lansa candidatura tot în fața studenților, dar de la studii politice, din București.
Multe nedumeriri a stârnit atunci Hellvig și a fost pentru prima oară când s-a spus că este un discurs politic de prezidențiabil. Fie măcar și pentru „referirea obsesivă la un naționalism luminat și liberal”, amintește profesorul Cristian Pîrvulescu.
Mesajul lui Eduard Hellvig către studenții clujeni
„În această lume, naționalismul nu ar trebui să fie doar apanajul unor discursuri sau abordări extreme, ci și un tip de instinct pe care să-l aibă și cei cu gândire democratică, liberală, care astăzi au tendința greșită de a se îndepărta de subiecte precum patriotism sau tradiții. Dar, așa cum spun și gânditorii liberali moderni astăzi, nu ar trebui să facem asta.” – Eduard Hellvig, 4 octombrie 2022, aula Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca, la 15 ani de la debutul primelor studii de securitate de la UBB.
Și parcă pentru a nu lăsa niciun dubiu asupra referințelor sale, discursul publicat pe site-ul SRI făcea referire explicită la cartea lui Francis Fukuyama. Liberalism and its discontents analizează criza gândirii liberale moderate, atacată de extremism atât dinspre populismul dreptei conservatoare, cât și dinspre progresismul extrem al stângii.
Fostul absolvent de studii politice de la Babeș-Bolyai nici măcar nu-și ascundea satisfacția numind „interesantă” teza lui Fukuyama despre „asumarea naționalismului și de către cei cu gândire liberală”.
Avem, așadar, un director SRI preocupat de direcțiile programatice pe care se poate înscrie partidul liberal. Fie și demisionat, de astă dată, de la conducerea SRI, astfel de preocupări pot sugera cel puțin gândul la bastonul de viitor președinte al partidului.
…Sau broker între PSD și PNL
Încotro merge, așadar, Eduard Hellvig?
Analistul Ion M. Ioniță exclude categoric o candidatură a sa la prezidențiale și spune că ar avea puține șanse să se curețe la nivel de imagine de contaminarea cu lumea serviciilor secrete, cu care va fi identificat măcar pentru că a stat opt ani în fruntea lor.
Chiar dacă vorbește de limitarea prezenței sale într-o asemenea funcție, iar principiul este unul corect și bine aplicat, prin însăși demisia sa de luni, mai degrabă rolul lui Hellvig ar putea fi unul important „în spatele cortinei, la nivel de strategie politică”, consideră analistul.
El crede că Hellvig ar fi mai degrabă un bun strateg pentru un alt candidat PNL la președinție, oricare ar fi acela, care va avea nevoie de „cineva care să știe să gândească o strategie politică.”
De altfel, șef de campanie i-a fost și președintelui Iohannis pe traseul său de la Sibiu la București, de la postura de primar de Sibiu la cea de președinte de țară.
Și Ion M. Ioniță consideră că discursul de la Cluj a fost platforma de afirmare politică a lui Hellvig, în care, sub aparența unei discuții despre problemele din SRI și reforma serviciilor secrete era, de fapt, un discurs de strategie politică cu trimitere la alegerile din 2024 și opțiunile sale.
„Atunci m-am gândit că-și pregătește ieșirea din funcție (…) și că se pregătește pentru anul electoral 2024. Cum, când? Din ce poziție? Rămâne de văzut. Că va fi candidat sau strateg. Oricum, strateg va fi. Adică fiind implicat în politică într-un fel sau altul, oricum va gândi din punct de vedere strategic lucrurile, adică nu numai din punct de vedere strict al campaniei electorale.”
Politologul Sebastian Lăzăroiu este și mai categoric și spune că „Hellvig nu e genul de politician frontstage care să aducă voturi”, fiind mai degrabă „un bun «sforar», politician de backstage, mai ales că, după experiența de la SRI, are deja o hartă a intereselor politice și economice din partidele noastre.”
Care ar fi acele interese, nu se știe încă și nimeni nu vrea să speculeze cu un an și jumătate înainte de alegeri, chiar dacă retragerea lui Hellvig este pusă în strânsă legătură cu momentul alegerilor prezidențiale din 2024.
Pe de altă parte, atrage atenția Sebastian Lăzăroiu, orice candidat la președinție al PNL nu s-ar putea afirma, într-o alianță cu PSD fiind, „decât cu acordul și într-o alianță cu PSD”. Or, Hellvig este într-adevăr apropiat de ambele partide, dar nu deține un profil public care să-l plaseze, într-o potențială campanie electorală, în tandem cu un prim-ministru de la PSD.
Pentru Lăzăroiu cea mai bună postură pentru Hellvig în acest moment este cea de „broker între PSD și PNL”.
„Nu cred că i-a forțat nimeni mâna să demisioneze. Cred că vrea să se întoarcă în politică, cu o poziție de broker între PSD și PNL, care, în cel mai bun scenariu pentru cele două partide, ar trebui să candideze într-o alianță, după alegerile europarlamentare de anul viitor”, anticipează Sebastian Lăzăroiu.
După încheierea conferinței de presă, în timp ce jurnaliștii își strângeau instrumentele, din boxe se auzea difuz „Sunetul tăcerii” [The Sound of Silence], piesa celebră semnată de Simon & Garfunkel în varianta heavy metal a celor de la Disturbed.
