Ce taxe ar putea crește Guvernul după discuțiile cu Banca Mondială și Comisia Europeană
Pentru a îndeplini țintele de deficit bugetar stabilite, Guvernul ar putea introduce noi măsuri fiscale, având în vedere că măsurile adoptate prin așa-numita „ordonanță trenuleț” ar putea genera doar aproximativ 6,3 miliarde de lei, adică un sfert din necesarul de 26,2 miliarde de lei prevăzut pentru 2025. Acest deficit suplimentar este parte a planului fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană pentru reducerea dezechilibrelor bugetare.
Măsuri fiscale deja adoptate
Printre măsurile aprobate recent se numără:
•Majorarea impozitului pe dividende;
•Eliminarea unor facilități fiscale pentru anumite categorii de angajați.
De asemenea, taxa pe construcții speciale (cunoscută drept „taxa pe stâlp”) a fost redusă la 1%. Cu toate acestea, impactul financiar estimat al acestei măsuri este incert, variind între 1 miliard de lei (conform Ministerului Finanțelor) și 4 miliarde de lei (potrivit Băncii Mondiale).
Posibile măsuri viitoare
Surse guvernamentale indică faptul că printre măsurile aflate în discuție se numără:
•Majorarea impozitului pe venit: Creșterea cotei de la 10% la 12%. Nu este clar dacă această modificare va afecta și salariile, unde taxarea cumulată depășește deja 42%;
•Creșterea impozitului pe profit: De la 16% la 19%;
•Majorarea TVA: De la 19% la 21%, păstrând însă cotele reduse pentru alimente, medicamente și alte produse esențiale;
•Impozitarea proprietăților la valoarea de piață: Deși această măsură a fost adoptată, implementarea ei a fost amânată până la 1 ianuarie 2026. Dacă nu ar fi fost prorogată, această schimbare ar fi generat creșteri semnificative ale impozitelor în zonele unde valorile de piață ale proprietăților sunt ridicate.
Presiuni economice și internaționale
Guvernul se confruntă atât cu presiuni interne, cât și externe pentru reducerea deficitului bugetar. Negocierile cu Comisia Europeană vor juca un rol crucial în obținerea unor eventuale concesii. Cu toate acestea, o abordare prea relaxată ar putea afecta percepția piețelor financiare, mai ales că România a intrat deja în perioada maximă permisă pentru ajustarea fiscală, de șapte ani.
Incertitudinile privind „ordonanța trenuleț”
Impactul financiar al măsurilor din „ordonanța trenuleț” rămâne neclar. Deși documentele oficiale estimau un venit de 7,1 miliarde de lei, calculele pentru taxa pe construcții speciale arată diferențe semnificative între estimările Ministerului Finanțelor și cele ale Băncii Mondiale. În plus, consultările cu mediul de afaceri continuă, în încercarea de a finaliza detaliile tehnice.
Guvernul trebuie să decidă rapid dacă va adopta noile măsuri discutate sau va găsi alte soluții pentru a acoperi deficitul bugetar.
