Fiecare lună de întârziere în aderarea noastră la Schengen înseamnă minimum 200 de milioane de euro mai puţin la produsul intern brut al României.
O analiză recentă arăta că, în cei 11 ani în afara granițelor Schengen, suma pierderilor la PIB-ul României a fost, în valoarea actualizată a banilor, de aproape 25 de miliarde de euro.
La asta se adaugă încă aproximativ 1,5 miliarde de euro anual pe care îi plătesc cetățenii sau orice companie care trebuie să tranziteze granițele.
Transportatorii sunt printre antreprenorii care au cel mai mult de pierdut.
În primul rând pentru că în Europa deficitul de șoferi s-a majorat cu peste 40% din 2020 în 2021, conform unui studiu realizat de Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere, iar odată cu eliminarea frontierelor va fi obținută o ameliorare a acestuia de până la 10%.
În plus, va fi o mai mare fluiditate a parcului auto al Uniunii Europene, deoarece în prezent, există blocaje la graniță și din cauza reglementării EU Mobility Package, prin care șoferii sunt obligați să se întoarcă în țară periodic, la câteva săptămâni.
Aceste avantaje ar decurge din faptul că ar dispărea timpul de așteptare pentru camioane la frontieră, care în prezent este între 24 de ore și 72 de ore, în special în punctele de trecere spre Bulgaria – Calafat-Vidin și Giurgiu-Ruse – dar și spre Ungaria.
“Eu cred că partenerii noștri europeni realizează impactul a faptului că România nu se află în Spațiul Schengen și consecințele se văd, inclusiv suportul pe care-l oferim Republicii Moldova și Ucrainei pentru că România este, din punct de vedere logistic, esențială, cu acest efort comun pe care îl facem pentru sprijinirea celor două state.
Inclusiv din punct de vedere geo strategic, faptul că nu suntem în Schengen afectează tot ceea ce ne dorim să facem împreună la nivel european.
Eu prefer să fiu precaut, cred că avem o nouă abordare, mai profesionistă și mai coerentă. Trebuie ca toate instituțiile statului, de la președinte, la parlament, să ne corelăm mai bine acțiunea”, a spus Victor Negrescu, europarlamentar.
Respingerea candidaturii României la zona Schengen a însemnat depășirea timpilor de conducere zilnic înregistrați de șoferi, consumul mai mare de carburant pe timpul aşteptării și întârzieri privind livrarea mărfurilor către clienți.
Acestea au dus la apariția de probleme în aprovizionare sau în derularea unor procese de producție, precum și creșterea costurilor pentru clienții finali.
România pierde și indirect din faptul că nu a fost acceptată în spațiul Schengen, prin aceea că în țară ajung mai puține investiții străine, iar exporturile sunt mai mici, deoarece costurile logistice și eficiența fluxurilor de materiale sunt influențate de apartenența sau nu la spațiul Schengen, deci eficiența investitorilor străini ar fi și ea influențată sever.
La pagubele economice se adaugă și impactul asupra mediului: camioanele care staționează la frontiere poluează inutil, fără a avea o activitate productivă.
Prin principalele puncte – Nădlac, Borș, Giurgiu, Calafat – trec până la 1.000 de camioane pe zi/sens – deci se estimează câteva zeci de mii de tone de emisii cauzate strict de staționarea în coloane.
