Elena Udrea rămâne să fie judecată pe fond în Dosarul Hidroelectrica de magistratul Corina Ciobanu, după ce la termenul de luni, 17 octombrie, avocații fostului ministru al Turismului au recuzat-o pe judecătoare pe motiv că aplică legislația națională în fața dispozițiilor CEDO.
Un complet separat a analizat cererea de recuzare și a respins-o, luni după-amiază.
„Respinge, ca neîntemeiată, cererea de recuzare formulată de inculpata Udrea Elena Gabriela cu privire la doamna judecător Ciobanu Corina. Obligă inculpata Udrea Elena Gabriela la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică azi, 17.10.2022”, se arată în minuta CAB.
Rezultatul a fost că Elena Udrea a reușit să își enerveze judecătorul pe final de proces în Dosarul Hidroelectrica, în care este judecată pe fond pentru trafic de influență, pentru că i-ar fi cerut 5 milioane de dolari afaceristului Bogdan Buzăianu.
Pe data de 15 septembrie judecătoarea Corina Ciobanu i-a admis Elenei Udrea o serie de excepții de neconstituționalitate legate de dispozițiile care reglementează confiscarea specială. Judecătoarea a dispus, atunci, sesizarea CCR, însă motivarea nu a fost pe placul avocaților Elenei Udrea, care au folosit argumentarea pentru a-l recuza pe magistrat luni, 17 octombrie.
Deoarece nu era clare motivele recuzării judecătoarei, în condițiile în care aceasta admisese cererea de sesizare a CCR formulată de Elena Udrea, Ziare.com a stat de vorbă cu avocata Silvia Uscov.
“Atunci când tu dispui confiscarea specială dar, în același timp, dispui și încetarea procesului penal automat spui că, de fapt, persoana respectivă e cumva vinovată, deoarece îi confiști averea”, a explicat Silvia Uscov, unul dintre avocații Elenei Udrea.
Reamintim că în octombrie 2018, un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus instituirea sechestrului pe toate bunurile mobile şi imobile ale Elenei Udrea. Sechestul a fost pus până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale, decizie menţinută ulterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Avocata a explicat că pasaje din motivarea judecătoarei Corina Ciobanu relevă că aceasta s-a exprimat în sensul că un magistrat, atunci când are de ales între a aplica dreptul național sau dreptul european, va înclina balanța înn favoarea primei opțiuni, în detrimentul celei de-a doua.
Asta, în pofida faptului că – spune Silvia Uscov – potrivit art 20 alin 2 din Constituția României, „dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.
Ce a scris judecătoarea în motivare
Iată pasajul din motivarea judecătoarei Corina Ciobanu care au determinat-o pe avocata Elenei Udrea să formulaze cerere de recuzare pe motiv de antepronunțare:
„Constatând îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate invocată în fața sa, Curtea (…) va dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia respectivă. Totodată, exprimându-și punctul de vedere cu privire la excepția ridicată de inculpata (n.r. – Udrea Elena Gabriela), Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată în considerarea următoarelor argumente:
- În motivarea excepției invocate, autoarea excepției a susținut, în esență, că textele de lege criticate ca fiind neconstituționale încalcă dispoziţiile art.23 alin.11 și 12 din Constituția României, referitoare la respectarea prezumției de nevinovăție și la legalitatea pedepsei, respectiv art.20 din legea fundamentală, referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului.
- În opinia acestei Curți, textele normative criticate, potrivit cărora incidența măsurilor de siguranță nu este condiționată de existența și stabilirea răspunderii penale, ci de existența stării de pericol relevată prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, reprezintă opțiunea legiuitorului în acord cu politica penală a acestuia, exprimată în exercitarea atribuțiilor sale constituționale reglementate la art.61 alin.1 din Constituție și în marja de apreciere a acestuia”, scrie judecătoarea în motivare.
Ce concluzie au tras avocații Elenei Udrea
Aceste considerente au determinat-o pe avocata Elenei Udrea să o recuze pe judecătoare pe motiv că s-ar fi antepronunțat și că „deja știe soluția”.
„Deja știu soluția, aici este problema. Judecătoarea și-a exprimat deja opinia atunci când a trimis la CCR sesizarea pe articolele privind confiscarea specială, în sensul că nu va aplica norma CEDO, ci norma națională. Asta e o problemă curentă a instanțelor, le este teamă să aplice Convenția în mod direct”, a spus avocata Silvia Uscov.
Numai că un alt complet de la Curtea de Apel a analizat cererea de recuzare formulată de Elena Udrea și a respins-o, iar procesul va continua pe data de 14 noiembrie, ora 10.30, tot cu judecătoarea Corina Ciobanu la prezidiu.
Câte dosare mai are Elena Udrea pe rolul instanțelor
În acest dosar, cunoscut ca „Hidroelectrica”, Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.
Udrea mai are un dosar pe rolul instanțelor, cel al finanțării ilegale a campaniei din 2009, unde ea a primit 8 ani de închisoare în primă instanță, iar Ioana Băsescu 5 ani de închisoare, acest proces fiind în stadiul de apel la Înalta Curte.
Fostul ministru al Turismului se află la Penitenciarul Târgșor, acolo unde își ispășește condamnarea defimitivă de 6 ani de închisoare din Dosarul Gala Bute. În legătură cu această ultimă cauză penală, Elena Udrea are două contestații la executare consecutive (1201/1/2022 și 1202/1/2022) care se vor judeca marți (18 octombrie) și miercuri la Înalta Curte de Casație și Justiție.
sursa: ziare.com
