Moldova la urne într-o zi decisivă — acuzații de “război hibrid” rusesc în centrul atenției
Chișinău, 28 septembrie 2025
Astăzi, cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne pentru alegeri parlamentare cu miză extrem de ridicată, într-o confruntare ce pare a decide nu doar viitorul politic intern, ci și orientarea geostrategică a țării: spre Uniunea Europeană sau către influența rusă.
Contextul electoral
Alegerile din acest an vin după o criză politică ce a dus la căderea guvernului pro-european și decizia președintei Maia Sandu de a convoca scrutin anticipat. Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), atras de cursul european, conduce guvernul în funcție și caută să își mențină majoritatea parlamentară. În fața sa, se situează o coaliție electorală prorusă, Blocul Electoral Patriotic (BEP), compus din partide socialiste, comuniste și pro-rusești (inclusiv Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, partidul „Inima Moldovei”, etc.).
Alegerea de astăzi este descrisă de președinta Sandu drept „cea mai importantă” din istoria recentă a țării — „marea răscruce” între democrație europeană și revenirea într-un „spațiu gri” de influență moldo-rusă.
Măsuri restrictive, raiduri și excluderi de partide
Pe măsură ce campania a progresat, autoritățile moldovene au lansat ample operațiuni judiciare și de securitate, inclusiv peste 250 de percheziții, care au vizat presupuse rețele de destabilizare coordonate extern. În total, 74 de persoane au fost reținute în legătură cu un presupus plan rusesc de organizare a „tulburărilor de masă” înainte de vot. Autoritățile susțin că rețeaua ar fi fost finanțată din Rusia și că unii dintre suspecți ar fi fost pregătiți în Serbia.
Totodată, Comisia Electorală Centrală a interzis participarea la alegeri a partidului „Inima Moldovei” (parte din coaliția pro-rusă), motivând ilegalități de finanțare și implicare în scheme de mită electorală. În plus, alt partid prorus a fost de asemenea exclus. Lideri ai partidelor pro-rus au denunțat aceste decizii ca acte de represiune politică.
Acuzațiile de implicare rusă
În ultimul ceas al campaniei, guvernul moldovean și liderii pro-europeni au lansat acuzații consistente conform cărora Rusia desfășoară o operațiune de influență sofisticată („război hibrid”) pentru a submina legitimitatea alegerilor și pentru a slăbi statul pro-european.
Printre tacticile invocate:
- Dezinformare și propagandă digitală, inclusiv folosirea de boți, conturi false, reclame plătite și conținut manipulator („fake news”) promovat agresiv pe rețele sociale — cu scopul de a slăbi încrederea în PAS și în proiectul european.
- Finanțare ilegală a partidelor pro-rus, prin canale obscure, criptomonede și transferuri netransparente — aproximativ 800.000 de lei în numerar au fost confiscate în unul dintre cazuri.
- Provocări de tip protest sau tulburări — unele dosare vizează presupuse rețele care primesc instrucțiuni din Rusia pentru a organiza acțiuni de protest sau incidente violente, în scopul de a delegitima procesul electoral.
- Influență asupra diasporii, care reprezintă un electorat semnificativ pro-european — prin invitații de a deveni observatori, stimulente financiare sau mesaje manipulative online.
- Mobilizare a clerului ortodox rus, implicare a vocea bisericești în campanii de influență în comunități religioase — acuzate de strategii de persuasiune politică mascată.
Președinta Maia Sandu a acuzat Rusia că a cheltuit sume comparabile cu 1% din PIB-ul moldovean pentru a influența alegerile precedente și că tacticile sunt și mai agresive în această rundă electorală. Totodată, s-a emis avertismentul că, în cazul unui rezultat favorabil opoziției, Moscova ar putea încerca să acapareze instituțiile statului sau să intensifice presiunea militară și politică în regiunea Transnistria.
Russia respinge toate acuzațiile, catalogându-le drept zvonuri sau manifestări ale propagandei anti-rusă.
Provocări democratică și scepticism
Analiștii avertizează că în spatele acuzațiilor și contracucișurilor apare un teren electoral foarte asimetric. Capcanele principale includ lipsa resurselor adecvate pentru prevenirea dezinformării, limitările forțelor de ordine, slăbiciunile instituțiilor media și răspândirea sărăciei și dezamăgirii sociale, care favorizează mesaje populiste și retrageri spre nostalgii sovietice.
Criticii avertizează că excluderea unor partide prorusă de la participare ar putea fi percepută ca un abuz politic, subminând legitimitatea alegerilor. În plus, analogii cu precedentele scrutine sugerează că tacticile de mituire, transport organizat al alegătorilor și utilizarea resurselor publice în scop electoral nu sunt complet eliminate.
Scenarii posibile și implicații
Rezultatul alegerilor poate produce mai multe scenarii:
- Continuare a majorității pro-europene — PAS obține suficient sprijin pentru a guverna singur sau cu aliați, consolidând direcția europeană a Republicii Moldova.
- Majoritate fragilă sau coaliție cu partide intermediare — PAS obligat să negocieze parteneri mai moderati, situație în care influența forțelor prorusă ar putea crește.
- Victoria forțelor prorus — schimbare semnificativă de curs: retragerea din proiecte europene, revizuirea relațiilor externe, presiuni crescute din partea Moscovei, eventual schimbarea instituțională a statului.
Uniunea Europeană și alte state occidentale monitorizează cu atenție procesul electoral și au pus la dispoziție sprijin tehnic pentru securitate cibernetică și observare transparentă.
