Reacția românilor la dezvăluirea salariului unui muncitor nepalez în România: „Trimit lunar acasă 3.000 de lei”
Un videoclip publicat la începutul anului 2025 pe TikTok a stârnit o mulțime de reacții în mediul online, devenind rapid viral. În clip, un muncitor nepalez povestește despre salariul său lunar în România și despre banii pe care îi trimite familiei din Nepal.
Salariu de 4.000 de lei, cu cazare și masă asigurate
Bărbatul nu a dezvăluit ce meserie practică, însă a menționat că primește lunar un salariu de 4.000 de lei. Angajatorul îi oferă cazare și masă gratuită, ceea ce înseamnă că nu trebuie să cheltuie bani pentru aceste nevoi. Nepalezul a explicat că lucrează între 8 și 9 ore pe zi, cinci zile pe săptămână, și că reușește să trimită acasă o sumă semnificativă.
„Trimit acasă 3.000 de lei pe lună. Uneori chiar 3.500 de lei”, a spus el. Totodată, bărbatul a menționat că tot mai mulți prieteni de-ai săi au venit în România și că alți compatrioți sunt așteptați să li se alăture.
Reacții virale pe TikTok
În doar două zile, videoclipul a acumulat aproape 3 milioane de vizualizări și mii de comentarii pe TikTok. Printre reacțiile românilor, s-au remarcat păreri atât pozitive, cât și critice:
•„Sunt cei mai harnici și corecți. Merită toți banii, chiar și mai mult.”
•„Bravo lor, noi suntem fraieri că lucrăm pe 2.300 de lei.”
•„Ucrainienii – 6.000 de lei de la stat, nepalezii – 4.000 de lei, iar tata – 1.300 de lei pensie după 40 de ani de muncă! Frumos…”
Analiza economică: De ce asiaticii sunt preferați?
Analiștii economici au subliniat că salariul de 4.000 de lei este unul atractiv pentru un job de bază, mai ales dacă mâncarea și cazarea sunt incluse. Un analist a remarcat: „Să rămâi cu 3.000 de lei după costuri e o situație bună. Chiar și în Europa de Vest e greu să economisești atât.”
Însă întrebarea care persistă este de ce angajatorii preferă să recruteze muncitori din Asia în loc să angajeze români. Răspunsul, potrivit analistului Andrei Caramitru, ține de seriozitate:
„Mulți români nu sunt serioși. Întârzie, fac scandal, spun că nu sunt sclavi, iar unii pur și simplu nu mai vin la job. Patronii s-au săturat de aceste probleme și îi preferă pe asiatici.”
Caramitru a adăugat că, în România, există un procent mare de tineri care nu lucrează și nici nu urmează studii, iar abandonul școlar este ridicat. În plus, multe localități din mediul rural și orașele mici sunt lipsite de locuri de muncă, iar cei care rămân acolo au perspective limitate:
„Românii trebuie să se mute în orașele mari dacă vor să aibă o șansă. În locurile depopulate sau în orașele în declin, nimeni nu a investit în ultimii 35 de ani și nici nu o va face în viitor.”
Concluzie
Dezvăluirea muncitorului nepalez a evidențiat atât realitățile economice din România, cât și diferențele culturale în ceea ce privește atitudinea față de muncă. În timp ce asiaticii sunt percepuți ca fiind harnici și serioși, problemele legate de educație și atitudinea unora dintre români continuă să afecteze competitivitatea pe piața muncii.
