Gabriel Resources, firma care a pus pe jar România, revine cu un nou „plan măreț”. Parcă nu le-ar fi fost de ajuns scandalul din jurul Roșiei Montane sau procesul de arbitraj prin care cer miliarde României. Acum, Gabriel Resources pare că și-a îndreptat privirile spre noi orizonturi. Alba Iulia, să fie pregătită! Căci „experții în aur” din Canada se pregătesc de o nouă manevră, iar prețul acțiunilor se mișcă la fel de repede ca planurile pe hârtie ale companiei.
Dragoș Tanase CEO GABRIEL RESOURCES
Gabriel Resources și „planul” pe hârtie
Când Gabriel Resources își face planurile, România se trezește din nou în mijlocul unui dans financiar cu mișcări complexe. Totul începe de la câteva schițe frumoase, niște diagrame colorate și niște proiecții financiare care ar face orice guvern să viseze la investiții mărețe. Dar, până la urmă, realitatea proiectelor e doar un decor frumos. „Vom salva economia!” spun ei, dar în culise, scopul pare mai degrabă salvarea propriilor acțiuni.
Guvernul României și eterna „negociere”
Iar guvernul? Cu o mână semnează, cu alta se scarpină în cap. De ani de zile, Gabriel Resources și statul român dansează un tango al promisiunilor și proceselor. Azi se anunță proiecte mari, mâine se pregătește un nou dosar, iar poimâine guvernul ne promite că va apăra interesele țării. Numai că promisiunile rămân promisiuni, iar Gabriel Resources avansează pe linia profitului, gata să mai ridice prețul acțiunilor doar la zvonul că „România ar putea ceda”.
Proiectele și marele mister de la Alba Iulia
Așa ajungem la Alba Iulia, unde „planurile de dezvoltare” Gabriel Resources sună mai bine pe hârtie decât în realitate. Desigur, când e vorba de mediu, patrimoniu și siguranța localnicilor, guvernul promite că va fi ferm. Dar cumva, la final, Gabriel Resources pare mereu să aibă ultimul cuvânt. Pe măsură ce acțiunile lor se umflă, se ridică întrebarea: cine veghează cu adevărat asupra intereselor României?
Demisie importantă din consiliul de administrație
Luni, 16 septembrie, a fost anunțată demisia „cu efect imediat” a unuia dintre membrii consiliului de administrație, nominalizat în 2019 de fondul Tenor Capital Management LLC, unul dintre acționarii importanți ai companiei.
„Gabriel Resources Ltd. anunță că Daniel Kochav, nominalizat de Tenor Capital Management LLC (Tenor), și-a prezentat demisia din funcția de membru al consiliului de administrație al Companiei, cu efect imediat. Prin filiala sa, Enescu Investments, Tenor a renunțat la dreptul său de a nominaliza un succesor sau observator în consiliul de administrație al Societății, de asemenea cu efect imediat”, se precizează în anunțul postat pe portalul bursei din Toronto.
Acest fond, care funcționează ca o societate de administrare a investițiilor, deține al doilea pachet ca mărime (16,73%) din acțiunile Gabriel Resources. Ceilalți acționari semnificativi sunt tot fonduri de investiții: Kopernik Global Investors (17,11%), Electrum Global Holdings (13,25%), Paulson & Co (12,46%) și The Baupost Group (10,84%). Tot pe 16 septembrie 2024 a avut loc cea mai mare tranzacție din ultimele două luni, cu un număr de 663.965 de acțiuni.
Șapte procese împotriva ANAF și ORC
Compania canadiană a inițiat, separat sau împreună cu subsidiara din România – Roșia Montană Gold Corporation SA (RMGC), șapte procese față de instituții ale statului român, patru la Tribunalul Alba, două la Judecătoria Sectorului 5 și unul la Curtea de Apel București.
Procesele de la Tribunalul Alba vizează anularea încheierii de la Oficiul Registrul Comerțului, prin care ANAF a pus sechestru pe acțiunile deținute de canadieni la RMGC. Cauzele de la Judecătoria Sectorului 5 sunt „contestații la executare”, raportate la demersurile ANAF de recuperare a sumei de circa 10 milioane de dolari, despăgubiri acordate de Tribunalul Centrului Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) României prin decizia din 8 martie 2024.
Singurul proces care a primit o soluție la instanța de fond este cel de la Curtea de Apel București, unde Gabriel Resources a depus o contestație față de un act administrativ fiscal emis de ANAF ulterior datei de 8 martie.
Valoarea companiei Gabriel Resources s-a prăbușit. Cât de jos a ajuns la bursă acționarul majoritar de la Roșia Montană Gold Corporation
Centrul orașului Roșia Montană
Acțiunea companiei miniere a fost respinsă, dar există posibilitatea unui recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. În august 2024, reprezentanții Gabriel Resources anunțau depunerea unei „notificări de litigiu” împotriva României ca urmare a deciziei Agenției Naționale de Resurse Minerale de a nu prelungi termenul licenței de exploatare de la Roșia Montană.
VIDEO AICI DRAGOS TANASE
„Ultimatum” oferit României
Prin notificarea adresată Guvernului și Administrației Prezidențiale, compania canadiană a oferit un „ultimatum” de 90 de zile, timp în care se arată deschisă la negocieri, înainte de a se adresa din nou unei proceduri de arbitraj.
„Societatea consideră că această decizie nejustificată și arbitrară, contrară legislației românești, reprezintă o nouă încălcare flagrantă de către România a statului de drept și a drepturilor de investiții stabilite ale grupului, protejate de multiple tratate bilaterale de investiții. Momentul acestei decizii, la numai 3 luni de la încheierea arbitrajului ICSID al companiei împotriva României, confirmă cu tărie o decizie calculată și condusă politic de a împiedica irevocabil Gabriel și RMGC să dezvolte proiectul de aur și argint de la Roșia Montană .
Concluzie: Gabriel Resources și România – „parteneri” într-un show fără sfârșit
În final, acest spectacol Gabriel Resources – Guvernul României pare că va continua. Proiecte „ecologice”, investiții de „viitor” și promisiuni vagi, toate dansând în jurul unei singure întrebări: oare cine câștigă și cine pierde în acest joc? România rămâne pe jar, iar Gabriel Resources rămâne fidel misiunii sale: să-și crească acțiunile, să jongleze cu promisiuni și să pună presiune pe umerii unui guvern dispus să discute, dar mai rar să acționeze.
