Ceremonia de semnare a Ordinului de începere a lucrărilor pentru conducta Tuzla – Podișor este programată de oficiali pentru vineri, 16 iunie, la sediul Guvernului.
Astfel, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, va semna documentul prin care se dă startul construcției magistralei care va asigura transportul gazelor din Marea Neagră, la finalizarea predării amplasamentului.
Ce înseamnă construcția conductei
Gazoductul de circa 310 kilometri, un proiect major, inclus în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale pentru perioada 2022 – 2031, este necesar ca să poată transporta și cele 15 miliarde de metri cubi de gaze care ar urma să vină în România și din zona Mării Caspice, din terminalele de gaze naturale lichefiate (LNG) din Turcia și din Grecia.
Șeful Transgaz a dat declarația din Canada, unde a fost invitat să reprezinte România și unde se află zilele acestea la cea de-a 29-a ediție a Conferinței de la Montreal, eveniment de amploare, organizat de Forumul Economic Internațional al Americilor și la care sunt prezenți peste 200 de vorbitori și alte mii de partipanți din toată lumea.
Ion Sterian participă la sesiunea „Securitatea energetică prin pluralitate”, în cadrul căreia se vor aborda probleme legate de tranziția energetică, incertitudinea geostrategică, cererea de gaze naturale, optimizarea infrastructurii actuale și diplomația energetică.
Contextul investiției
Construcția conductei Tuzla – Podișor, inclusă în planurile strategice de investiții, a fost posibilă după finalizarea cu succes a etapei angajante de rezervare a capacității de transport a gazelor naturale – ceea ce înseamnă, pe scurt, că OMV Petrom și Romgaz s-au angajat oficial că au nevoie de această magistrală și au constituit o garanție bancară de 88 de milioane de euro, câte 44 de milioane fiecare, pentru a-și rezerva capacitate de transport pe conductă.
Acest pas poate fi considerat o confirmare neoficială a deciziei finale de investiție estimate în prezent de 4 miliarde de euro, care este așteptată să fie anunțată în câteva zile.
Conform informațiilor Gândul, din mai multe surse avizate, OMV Petrom va anunța decizia finală de investiție miercurea viitoare, pe 21 iunie.
Din informațiile Gândul, decizia va fi una pozitivă, chiar dacă grupului OMV Petrom i s-a impus o nouă taxă de virat la stat, o variantă a contribuției de solidaritate pe baza profiturilor extraordinare, prin legea care a fost promulgată recent de președintele Klaus Iohannis.
Astfel, OMV are de plătit și a anunțat, în 15 mai, că va plăti, chiar până la finalul lunii iunie, 1,5 miliarde de lei taxă de solidaritate, pentru profiturile din 2022. Data-limită pentru virarea banilor este 25 iunie, care pică duminica viitoare.
Anunțul a fost făcut de OMV Petrom, printr-o informare transmisă Bursei de Valori București, prin care le transmitea acționarilor că va plăti o taxă suplimentară reprezentând contribuția de solidaritate. Aceasta a devenit obligatorie după ce șeful statului a promulgat și s-a publicat în Monitorul Oficial, pe 12 mai, legea de aprobare a OUG 186/2022, care a inclus, în a doua variantă trimisă la Cotroceni, un nou mod de calcul al taxei, ce viza exclusiv gigantul din energie.
„Pentru companiile care produc și rafinează țiței, legea introduce obligația de a plăti 350 de lei pentru fiecare tonă de țiței prelucrată în 2022 și 2023. Prin urmare, OMV Petrom estimează o contribuție de solidaritate de aproximativ 1.500 de milioane de lei pentru anul fiscal 2022, care urmează să fie plătită la sfârșitul lunii iunie 2023. Aceasta se va reflecta în T2/23, în Situația veniturilor și cheltuielilor ca linie separată după linia Profit înainte de impozitare”, se arată în raportul semnat de Christina Verchere, director general executiv și președintele Directoratului, și Alina Popa, director financiar și membru al Directoratului.
Potrivit companiei, pentru T1/23, valoarea contribuției de solidaritate este estimată la aproximativ 380 de milioane de lei și va fi, de asemenea, reflectată în rezultate la T2/23. Contribuția pentru întregul an 2023 va fi plătită la sfârșitul lunii iunie 2024.
Se estimează creșterea consumului
Operaționalizarea conductei este importantă în contextul în care conducerea operatorul național de transport și producătorii estimează o creștere a cererii pentru consum în anii următori.
Șeful Transgaz estimează că cererea de gaze natural ar putea creşte cu 10 miliarde de metri cubi în următorii trei, patru ani, având în vedere politicile de decarbonare, respectv de trecere a centralele pe cărbuni pe gaz, dar şi luând în calcul finalizarea unor investiții mari consumatoare, precum centrala Iernut a Romgaz. La rândul său, OMV Petrom preconizează creşterea consumului de gaze naturale, cel puţin până la nivelul anului 2030.
În ceea ce privește dezvoltarea regională a gazelor naturale, conducerea OMV Petrom anunța în raportul adminstratorilor pe anul trecut că proiectul Neptun Deep progresează către decizia finală de investiție, planificată pentru mijlocul anului 2023, cu OMV Petrom ca operator începând din august 2022, iar Romgaz ca partener.
„Concentrarea pe securitatea energetică a Europei aduce o aliniere puternică a tuturor părților interesate pentru a avansa într-un ritm sporit. Estimăm că vom investi până la 2 mld. EUR în proiect, iar resursele recuperabile estimate de aproximativ 50 mld. mc ar asigura o producție netă la platou de aproximativ 70 mii bep/zi pentru OMV Petrom”, conform documentului.
Având în vedere participațiile egale ale concesionarilor, cantitatea de gaze ce ar putea fi extrase din Neptun Deep ar fi de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. Inițial, în urma explorărilor din blocul Neptun, ExxonMobil și OMV Petrom au descoperit, în 2012, un rezervor de gaze estimat între 1,5 si 3 trilioane picioare cubice (respectiv între 42 si 84 miliarde metri cubi). Spre comparație, statisticile arată că România a avut un consum de gaze de 11,4 miliarde de metri cubi în 2021, iar producția a fost de 8,9 miliarde de metri cubi în 2021, conform Direcției Generale pentru Energie a Comisiei Europene.
„Activele de ţiţei și gaze naturale sunt amortizate pe baza metodei unităților de producţie care este fundamentată pe rezervele dovedite. Conform planurilor de producție actuale, 39% din rezervele dovedite la data de 31 decembrie 2022, vor rămâne până în 2030, 6% până în 2040 și zero până în 2050. Activele de țiței și gaze naturale existente cu rezerve dovedite vor fi, prin urmare, amortizate semnificativ până în 2030 și complet amortizate până în 2050”, potrivit raportului companiei.
